Marihuana

Cânepă, Canabis, Hașiș, Marihuana...

Ce este un drog

Termenul drog are mai multe accepții. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Așadar, drogurile sunt substanțe solide, lichide sau gazoase, care și-au găsit receptori în organismul nostru și care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.

Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung, folosirea lor, transformându-se în obicei și afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.

Această definiție nu ia în calcul criteriul legalității / ilegalității folosirii substanțelor utilizate ca droguri.[1]

Alcoolul, nicotina, cofeina și unele medicamente sunt droguri ca și hașișul, heroina etc..[2]

Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:

  • cafeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
  • canabis (cunoscut sub numele de marijuana, conține canabinoizi, chimic tetrahidrocanabinol (THC)) – ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.
  • etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul și berea) – legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi LibiaSudan și Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
  • tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii unor religii.
  • opiacee și opioide – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonăoxicodonămorfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).
  • cocaina – un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și BoliviaCocaina este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina sunt utilizate în medicină și stomatologie pentru anestezie locală. 
 
Dependența este o noțiune generalizată, există persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substanță care îți induce o stare mai mult sau mai puțin falsă de bine iți activează un sistem de recompensare al creierului care eliberează anumite substanțe precum dopamina sau serotonina, responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependență se numește dependență psihică, dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență îl întâlnim în rândul drogurilor tari (heroina, metamfetamina și cocaina).  [1]
 
Cânepa (canabis sativa) constă din tulpini genetice care sunt mai mari în cannabidiol (CBD) în timp ce Cânepa indiană  „Canabis indica”  sunt tulpini care sunt mai mari în tetrahidrocanabidiol (THC).  [3]
 
Cannabis sau cânepa indiana. Pudra. Fumata, mestecata, adăugată în produsele de patiserie, alte alimente, în băuturi. Efectele pudrei de cannabis depind de calitatea sa, de cantitatea absorbita si de consumator. Dozele mici produc euforie si o stare de exaltare agreabila care se termina cu somn. Nu provoaca dependenta fizica ci, la unele persoane firave, dependenta psihica. Scadere a activitatii, diminuarea atentiei si memoriei, tulburari de caracter (iritabilitate, instabilitate) si de dispozitie (alternarea fazelor de depresie cu momente de exaltare). Fiind cel mai ieftin este larg utilizat. [1]

 

Hașișul se extrage din rășina secretată de cânepa indiana (canabis indica) iar Marihuana sin florile și plantele uscate. Ambele se fumează împreună cu tutunul. Canabisul se consumă și amestecat în alimente.

Odată absorbită în plămân sau tubul digestiv  substanța activă, THC, acționează asupra creierului. 

Efectul principal al THC este modificarea stării de spirit și a comportamentului. Percepția culorilor și a muzicii este de obicei mai intensă. Efectul însă nu e dependent doar de cantitatea consumată ci și de starea de spirit a persoanei, stare pe care o amplifică. Consumatorii se pot simți mai relaxați, mai veseli dar euforia se poate transforma în depresie sau în alte tulburări psihice. Memoria de scurtă durată poate fi perturbată pentru 24 de ore ca și atenția și capacitatea de reacție. Pentru cei cu probleme psihice consumul de droguri poate agrava simptomele. Se discută și de afectarea sistemului imunitar. Spre deosebire de alcool la hașiș nu se discută despre doză letală (mortală). Pe termen lung, însă, se ajunge la dependență. Consumatorul începe să creadă că nu se mai poate relaxa fără canabis.
O proprietate particulară a canabisului este faptul ca THC rămâne în țesuturi de la câteva zile la câteva săptămâni. Pe termen lung, consumul constant de canabis, indiferent de forma sa, duce la acumulări de substanță în corp, cu efecte incalculabile asupra sănătății.

 

Refuzul consumului

La chefuri între prieteni se poate întâmpla să îți treacă pe sub nas un joint (amestec de tutun + canabis). Unele persoane se jenează să refuze. Totuși în realitate majoritatea tinerilor nu vor să consume canabis. Refuzând nu vei fi marginalizat. Nu ești singurul care a spus NU.

Renunțarea la consum

Renunțarea la consum e mai dificilă pentru creier decât pentru corp, mai ales la consumatorii „înrăiți”. Înlocuirea consumului cu alte activități care fac plăcere, schimbarea anturajului contribuie la ușurarea renunțării la consum.[2]

Sfatul unui psiholog poate fi util de cele mai multe ori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *